Tundra cuprinde cea mai mare parte a Groenlandei, părți din Alaska, nordul Canadei și nordul Rusiei. Este situată latitudinal între 75° N și 60° N. Deasemenea zone de tundră pot fi găsite pe coasta arctică. Asta deoarece apa oceanului împiedică scăderea climei până la temperaturile scăzute din interiorul continentelor.
Descriere – Tundra
Tundra arctică poate fi considerată ca fiind cel mai tânăr biom din lume. S-a format în urmă cu aproximativ 10.000 de ani. Tundra este un teren vast lipsit de copaci care acoperă aproximativ 20% din suprafața Pământului, circumnavigând Polul Nord. De regulă aici este foarte frig, iar pământul este unul aspru. Majoritatea tundrelor sunt situate în emisfera nordică. În Antarctica, în emisfera sudică, există zone mici asemănătoare tundrei, dar pentru că este mult mai rece decât Arctica, solul este întotdeauna acoperit cu zăpadă și gheață. Aici nu există condiții prielnice pentru ca o tundră adevărată să se formeze.
Tundra provine din cuvântul finlandez „tunturia”, care înseamnă un pământ sterp. Pământul este înghețat permanent de la 25 până la 100 cm, astfel încât copacii să nu poată crește acolo. Pământul gol și adesea stâncos poate susține numai plante cu rădăcini mici, cum ar fi mușchii și lichenii. Iarna este frig și întuneric, iar vara, când zăpada și stratul superior de permafrost se topesc tundra este acoperită cu mlaștini, lacuri și pâraie în care trăiesc mii de insecte atrăgând astfel păsări migratoare.
Clima – Tundra
Anotimpurile principale sunt iarna și vara. Tundra este cel mai rece și cel mai uscat biom din lume. Temperatura medie anuală este de -28° C. Iarna nopțile sunt foarte lungi iar temperatura poate scădea până la -70° C. În timpul verii, soarele strălucește aproape 24 de ore pe zi, motiv pentru care Arctica este numită și Țara Soarelui de la Miezul Nopții. Vara temperaturile pot ajunge până la 12 ° C.
Referitor la precipitații tundra este practic un deșert. Precipitațiile cel mai adesea ajung pe sol sub formă de zăpada. Sub sol se află permafrostul tundrei, un strat de pământ permanent înghețat. În timpul verilor scurte, stratul superior al solului se poate dezgheța suficient de mult pentru a lăsa plantele să crească și să se reproducă. Fiindcă nu se poate scufunda în pământ, acesta fiind înghețat, apa provenită din topirea permafrostului și a zăpezii formează lacuri și mlaștini în fiecare vară.
Vegetatie – Tundra
Vegetația în tundră este una sărăcăcioasă. Există aproximativ 1.700 de specii de plante, ceea ce nu este foarte mult comparativ cu alte bioame. Vegetația este formată în mare parte arbuști, rogoz, mușchi, licheni și ierburi. Există aproximativ 400 de specii de flori. Sezonul de creștere durează între 50 și 60 de zile. Nu există copaci, cu excepția unor mesteacăni situați la latitudinile inferioare. Pământul fiind înghețat sub stratul superior al solului, copacii nu își pot trimite rădăcinile în jos. Salcii cresc pe unele părți ale tundrei, dar numai ca și covoare joase, de aproximativ 8 cm înălțime. Majoritatea plantelor cresc într-un strat dens de rădăcini care s-a dezvoltat de-a lungul a mii de ani. Solul are un conținut foarte scăzut de substanțe nutritive și minerale, cu excepția cazului în care excrementele animale fertilizează solul.
Mediu – Tundra
Tundra este un mediu fragil. Temperaturile extrem de scăzute fac din tundră un mediu dificil de supraviețuit în timpul iernii, iar plantele și animalele fac față cu greu la orice stres și tulburări suplimentare. Mulți oameni s-au mutat în tundra pentru a lucra în mine și platforme petroliere au creat orașe și mai multe drumuri. Deplasările unor animale către locurile tradiționale de hrănire și adăpost au fost întrerupte de aceste obstacole. rcând să traverseze orașe sunt adesea speriațe sau împușcate. Cu modelele lor de hrănire perturbate, mulți urși polari au murit de foame. Conducta de petrol din Alaska a fost construită pe o rută de migrare a caribuului. În unele locuri, conducta a fost ridicată deasupra solului, astfel încât caribuul să poată trece pe sub ea. Pesticidele au fost folosite pentru a controla hoardele de insecte. Mii de păsări migratoare vin în tundra din cauza insectelor abundente. Prin lanțul trofic, pesticidele ajung la multe dintre animalele care trăiesc aici.
Animale – Tundra
În mod surprinzător, există animale în tundra. Deși nu există multă biodiversitate, în tundra se găsesc aproximativ 48 de specii de mamifere terestre și există o mulțime din fiecare specie. Acestea sunt reprezentate de iepuri de câmp, rozătoare, lupi, vulpi, urși și căprioare. Există turme uriașe de caribu în America de Nord (cunoscute sub numele de reni în Eurasia) care se hrănesc cu licheni și plante. Există, de asemenea, turme mai mici de boi de mosc . Lupii, vulpile arctice și urșii polari sunt prădătorii tundrei. Mamiferele mai mici sunt iepurii zăpadăși și lemmingii. Nu există prea multe specii diferite de insecte în tundra, dar muștele negre, muștele căpriorului și țânțarii pot face din tundra un loc de evitat vara. Țânțarii se feresc de îngheț prin înlocuirea apei din corpul lor cu o substanță chimică numită glicerol. Funcționează ca un antigel și le permite să supraviețuiască sub zăpadă în timpul iernii. Tundra mlăștinoasă este un loc grozav pentru păsările migratoare, cum ar fi rața arlechin și nisipișii.
Poluarea rezultată din minerit și foraj pentru petrol a viciat aerul, lacurile și râurile. Terenul din jurul unor mine de nichel din Rusia a devenit atât de poluat încât plantele din zona înconjurătoare au murit. Urmele de pași și urmele de anvelope pot fi vizibile mulți ani după ce au fost realizate. Când soarele lovește șanțurile, face ca permafrostul să se topească. Acest lucru provoacă eroziune și șanțurile devin mai mari și, în cele din urmă, șanțurile se transformă în rigole. Urmele bombardamentelor și cele cauzate de trecerea coloanelor de blindate făcute în timpul celui de-al doilea război mondial au crescut atât de mari încât unele dintre ele sunt acum lacuri.